BREAKING NEWS: Anuntul facut de OMV PETROM! | UPDATE Congresul PSD va avea loc pe 10 martie la Sala Palatului din Bucuresti | OMV Petrom a participat la licitatia pentru transportul gazelor prin BRUA, insa a pierdut in fata a trei companii din Ungaria/ Pentru gazele din Marea Neagra sunt cautate alternative de vanzare in tari precum Moldova, Ucraina, Bulgaria si Turcia | Fiscul a luat in vizor coletele venite din China si alte tari din afara UE. Ce efecte au controalele asupra comertului online | VIDEO Siria, a patra zi de atacuri aeriene sangeroase in Ghouta de Est, aflata in pragul unei crize umanitare / Locuitorii se asteapta la asaltul terestru | DNA cere o pedeapsa maxima de 12 ani inchisoare pentru Viorel Hrebenciuc in dosarul retrocedarilor | Esecul uneia dintre marile investitii chineze in Romania, platit cu 9 milioane de lei de toti craiovenii | Cum iti promovezi ieftin afacerea in Romania: Anunti ca accepti plata in bitcoin si presa scrie despre tine | Dragnea, intrebat daca isi pune mandatul pe masa la Congresul extraordinar al PSD: Nu este nevoie | FOTO De ce producatorul roman de autobuze BMC Truck Bus nu a putut participa la licitatia organizata de Primaria capitalei pentru achizitionarea a 400 de autobuze | Liviu Dragnea, despre asteptarile sale de la Tudorel Toader: Sa nu se faca de ras | VIDEO Juncker, ironii la Bruxelles, dupa intalnirea cu Viorica Dancila: E al cincilea premier roman cu care ma intalnesc / Mi-as dori ca acest ciclu sa poate fi oprit | Viorica Dancila: Nu pot sa va raspund ce propunere va face maine ministrul Justitiei in legatura cu Laura Codruta Kovesi | Protest la Palatul Cotroceni: Am iesit pentru justitie, nu coruptie. DNA este corupt | Juncker, intrebat despre condamnarea de 8 ani a lui Darius Valcov: Gentlemanul la care va referiti nu e consilierul meu | Juncker, despre statul de drept din Romania: Sistemul judiciar functioneaza, mi-as dori sa nu-l punem prea mult la incercare | Aplicatia pentru transport in comun Moovit primeste o investitie de 50 milioane dolari de la Intel | Claudiu Manda: Informatii despre presupusa incompatibilitate a lui Iohannis, intr-o nota SRI transmisa ANI exact cand devenea membru PNL | Pro Romania, partidul infiintat de Victor Ponta impreuna cu Daniel Constantin, a primit personalitate juridica | Patron din turism: Firmele din Romania mai au nevie de 200.000 de angajati si nu mai sunt oameni disponibili |
Stiri din ziare si reviste, stiri din Romania

Decizie istorica. CCR dezbate marti sesizarile ICCJ si ale PNL la legile Justitiei

Vizate sunt modificarile aduse de coalitia PSD-ALDE-UDMR Statutului magistratilor, Legii Consiliului Superior al Magistraturii si celei de organizare judiciara. Sase contestatii va avea de solutionat Curtea Constitutionala. În contextul controverselor si scandalurilor provocate de acest pachet de legi, nu este de mirare ca sistemul judiciar priveste decizia CCR drept un eveniment istoric, constata Digi 24. „Am pus la dispozitia institutiilor competente toate suspiciunile de neconstitutionalitate pe care le-am avut, fara îndoiala o decizie istorica cred ca va fi, si Curtea Constitutionala cred ca va da o solutie înteleapta”, a declarat Augustin Lazar, procurorul general al României, saptamâna trecuta. Cea mai importanta critica adusa de Instanta Suprema se refera la înfiintarea Parchetului special pentru investigarea judecatorilor si procurorilor, masura ce ar încalca principiul egalitatii în fata legii. Modul de alegere a conducerii CSM dar si verificarea membrilor Consiliului în Comisiile parlamentare sunt alte elemente contestate de Înalta Curte. Primii care au reactionat dupa adoptarea legilor controversate în Parlament au fost liberalii. „Sunt încalcate toate reglementarile în materie de procedura si de asemenea foarte multe aspecte constitutionale”, a spus Raluca Turcan, lider deputati PNL. „Încalcarea principiului separatiei puterilor în stat si cel care vizeaza independenta procurorilor si judecatorilor”, a adaugat Gabriel Andronache, deputat PNL. În fata criticilor venite atât din opozitie, cât mai ales din partea sistemului judiciar, autorul modificarilor legislative îsi apara proiectele. „Eu rog toti cei care aduc critici la cele trei legi sa se uite cu foarte mare obiectivitate, pentru ca legile, asa cum sunt, din punctul meu de vedere, sunt niste legi mai bune, niste legi mai coerente. Înainte de a critica aceste legi haideti sa le citim, haideti sa le citim în integralitatea lor si sa vedem ca atât independenta justitiei cât si lupta anticoruptie nu numai ca nu este împiedicata, ci este întarita”, a sustinut Florin Iordache, presedinte Comisia speciala legile justitiei. Proiectele introduc conditii mai dure în ceea ce priveste raspunderea magistratilor care produc prejudicii statului, înfiinteaza o sectie speciala care sa îi ancheteze pe judecatori si procurori si stabilesc ca presedintele poate refuza o singura data, motivat, numirea magistratilor sefi. CCR poate admite una sau toate sesizarile Înaltei Curti si PNL, ceea ce ar însemna ca legile se întorc în Parlament pentru a fi reanalizate. Poate, de asemenea, sa dea dreptate comisiei conduse de Florin Iordache, iar legile vor merge mai departe la presedinte pentru promulgare. Exista si a treia varianta, în care CCR îsi ia mai mult timp pentru reflectie si poate întreba inclusiv Comisia de la Venetia daca modificarile atât de contestate corespund normelor comunitare. Potrivit informatiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a sedintei de plen se afla obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (formulata de 29 de senatori PN), obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (formulata de 56 de deputati PNL), obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulata de 52 de deputati PNL), precum si trei obiectii de neconstitutionalitate referitoare la aceleasi legi formulate de Înalta Curte. Background ÎCCJ: Modificarile privind raspunderea materiala a magistratilor încalca Constitutia Sesizarea asumata de toti cei 89 de judecatori ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie si trimisa Curtii Constitutionale desfiinteaza modificarile aduse Legii 303/2004 privind raspunderea materiala a magistratilor. Modiificarile aduse de comisia Iordache si asumate de majoritate în votul celor doua camere ale Parlamentului încalca Constitutia si reglementari internationale, au continut "neclar" si "confuz", care nu corespund cerintelor de previzibilitate si vor ridica în practica probleme de interpretare, avertizeaza judecatorii Instantei Supreme, citati de Agerpres. În sesizarea înaintata joi CCR, judecatorii Instantei supreme reclama neconstitutionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor. Conform ÎCCJ, prin modificarile aduse Legii 303/2004 au fost încalcate urmatoarele dispozitii din Constitutia României: art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor în stat; art. 1 alin. (5) în ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea legii; art.16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii si a autoritatilor publice; art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului; art. 21 privind liberul acces la justitie; art. 41 alin. (1) privind dreptul la munca; art. 52 alin. (3) în ceea ce priveste raspunderea magistratilor, art. 53 alin. (2) în ceea ce priveste proportionalitatea masurii de restrângere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati; art. 124 privind înfaptuirea justitiei; art. 125 privind statutul judecatorilor; art. 126 privind instantele judecatoresti; art. 129 privind folosirea cailor de atac; art. 133 art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii art. 147 alin. (4) teza a II-a privind obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale. Unul dintre articolele contestate de judecatori este cel privitor la raspunderea materiala a magistratilor (art. 96 din Legea 303/2004). ÎCCJ sustine ca modificarile sunt contrare art. 1 alin. (5) din legea fundamentala referitoare la obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, "prin continutul lor neclar si confuz", încalcând principiul legalitatii, care este fundamental pentru buna functionare a statului de drept. "De asemenea, deroga de la dispozitiile art. 52 alin. (3) din Constitutie, instituind în sarcina magistratilor o raspundere materiala ce depaseste granitele trasate de acest articol. Prin intermediul acestor prevederi, Constitutia României asigura un echilibru perfect între necesitatea asigurarii cadrului legal si institutional al functionarii unei justitii independente - ca premisa fundamentala a existentei statului de drept si democratic - si drepturile persoanei care a avut de suferit în urma savârsirii unei erori judiciare, stabilind urmatoarele: Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta", mai spune ÎCCJ. Instanta suprema sustine ca actualul cadru constitutional ofera garantia ferma a faptului ca o persoana care a fost victima unei erori judiciare va fi despagubita pentru prejudiciile astfel cauzate, precum si faptul ca actualul continut al legii fundamentale prevede raspunderea magistratilor, pe care o circumscrie, însa, conditiei privitoare la existenta unei exercitari a functiei de magistrat cu rea-credinta ori cu grava neglijenta si o stabileste într-o maniera care nu implica în niciun fel elementele unei raspunderi materiale directe. Conform ÎCCJ, dispozitia actuala este în perfect acord cu continutul Recomandarii Comitetului Ministrilor nr. 12/2010 emisa în baza art. 15 din Statutul Consiliului Europei, potrivit careia 'judecatorii nu raspund personal în cazul în care decizia lor este infirmata sau modificata într-o cale de atac ori pentru modul de interpretare a legii, de apreciere a faptelor sau de evaluare a pedepselor, cu exceptia cazurilor de rea-credinta si grava neglijenta', precum si cu Opinia nr. 3/2002 a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni unde se precizeaza faptul ca 'magistratul nu trebuie sa munceasca sub amenintarea unei sanctiuni financiare sau, mai grav, a unei pedepse cu închisoarea, amenintari a caror existenta ar putea, chiar inconstient, sa influenteze judecata sa'. De asemenea, în pct. 5 lit. iii) din lucrarile preliminare ale avizului nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni se retine ca nu este potrivit ca judecatorul sa fie expus, în ceea ce priveste exercitiul functiunii sale, vreunei raspunderi personale, cu exceptia cazului în care face o greseala intentionata. Aceeasi concluzie este reluata în 'Magna carta privind statutul judecatorilor', (pct. 20 - 22). ÎCCJ precizeaza ca textul art. 96, în forma propusa pentru modificare, schimba viziunea constitutionala asupra acestei constructii juridice a raspunderii pentru eroarea judiciara (gândita ca o raspundere directa a statului si o raspundere subsidiara a judecatorului) si, prin stabilirea caracterului obligatoriu al actiunii în regres împotriva magistratului, instituie, în esenta, în sarcina acestuia, contrar spiritului constitutional, o raspundere materiala obiectiva. "Notiunea de eroare judiciara este reglementata în legislatia internationala, deoarece art. 3 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia europeana a drepturilor omului si art. 14 par. 6 al Pactului International cu privire la drepturile civile si politice prevad ca, atunci când o condamnare penala definitiva este ulterior anulata sau când este acordata gratierea, pentru ca un fapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsa din cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii în vigoare în statul respectiv, cu exceptia cazului în care se dovedeste ca nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut îi este imputabila în tot sau în parte. Prin urmare, la nivel international, eroarea judiciara este reglementata doar în materie penala si presupune, în primul rând, existenta unei hotarâri definitive de condamnare si, urmare a acestei condamnari, sa se fi executat o pedeapsa cu închisoarea", arata ÎCCJ. În al doilea rând, explica ÎCCJ, dispozitiile internationale invocate se aplica numai atunci când condamnarea este anulata sau se acorda gratierea, daca, un fapt nou, demonstreaza ca s-a produs o eroare judiciara. De asemenea, reglementarile internationale contureaza eroarea judiciara ca o figura juridica distincta, care nu se confunda cu greseala de judecata, pentru care, atât dispozitiile legale interne, cât si cele internationale, prevad alte mijloace de remediere. "Fata de aceste reglementari, se constata ca definitia data erorii judiciare prin forma propusa de modificarea art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 încalca art. 3 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventie si art. 14 par. 6 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Astfel, forma propusa presupune ca exista eroare judiciara atunci când, în înfaptuirea actului de justitie, se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare si prin acesta se produce o vatamare a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane. Or, 'desfasurarea gresita a unei proceduri judiciare' excede cu totul notiunii de eroare judiciara si se circumscrie mai degraba notiunii de greseala de judecata. Neconcordanta reglementarii propuse cu cele doua reglementari internationale atrage si încalcarea art. 20 din Constitutia României, potrivit caruia 'daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte si legile interne au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia României sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Nu se poate sustine faptul ca propunerea reprezinta o norma interna mai favorabila, deoarece favorabilitatea normei trebuie sa se circumscrie profilului juridic al institutiei de drept în discutie, iar nu sa creeze o noua institutie, derogatorie de la profilul juridic reglementat international", mai declara Instanta suprema. În opinia ÎCCJ, sub un alt aspect, se constata ca sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la "înfaptuirea actului de justitie" si "se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare" nu corespund cerintelor de previzibilitate si claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi si generale si vor ridica în practica probleme de interpretare, încalcând astfel, dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia României. În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridica probleme de neconstitutionalitate în ceea ce priveste art. 1 alin. (5) din Constitutia României, deoarece prevede ca actiunea în regres se exercita împotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara, competenta de judecata revenind Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile. "În lipsa oricarei alte reglementari, se deduce ca instanta sesizata, respectiv Curtea de Apel Bucuresti, va verifica în cadrul actiunii daca 'eroarea judiciara' a fost savârsita cu rea-credinta sau grava neglijenta. În conditiile în care reaua-credinta sau grava neglijenta nu pot fi analizate decât în cadrul unei proceduri penale sau disciplinare, atribuirea unei astfel de competente unei instante civile este de natura a încalca normele de competenta în materie penala si în materie disciplinara. Se încalca, astfel, dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia României privind previzibilitatea si claritatea legii, dar si ale art. 134 alin. (2) din Constitutie, care prevad ca, în materie disciplinara, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. Daca s-ar accepta ideea ca reaua-credinta si grava neglijenta pot fi analizate în proceduri paralele, se creeaza riscul imprevizibilitatii actului de justitie, în conditiile în care este posibil ca instantele disciplinare sau penale sa statueze diferit asupra relei-credinte sau gravei neglijente în raport cu instanta civila învestita cu solutionarea actiunii în regres. O lipsa acuta de precizie a textului legal se poate constata, de altfel, si în ceea ce priveste definitia notiunii de 'grava neglijenta' care, desi prin însusi sensul firesc al sintagmei impune o culpa în forma agravata, este circumscrisa unei culpe simple. Din acest motiv, textul de lege propus poate oferi temei pentru raspunderea materiala a magistratilor inclusiv atunci când exista culpa în cea mai putin grava dintre formele sale (culpa levissima)", explica judecatorii. Mai mult, arata ÎCCJ, dispozitiile alin. (8) - care stabilesc faptul ca statul prin Ministerul Finantelor Publice 'se întoarce în mod obligatoriu' împotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara - instituie o prezumtie legala relativa de culpabilitate pentru magistratul chemat sa raspunda material, îngreunându-i acestuia în mod nejustificat sarcina probei. De altfel, Curtea Constitutionala, analizând constitutionalitatea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei României, prin decizia nr. 80/2014, publicata în M.Of. nr. 246 din 7 aprilie 2014 a statuat dupa cum urmeaza: "Desi sintagma propusa a fi introdusa pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciara care a fost rezultatul exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, în realitate, din cauza modului sau de formulare, obliga statul sa îsi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse poate duce la situatii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat actiunea în regres ori de câte ori acopera un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciara, fara a mai avea un drept de apreciere asupra faptului daca magistratul si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, solicitând, astfel, în mod mecanic interventia instantei judecatoresti. De aceea, continutul normativ propus ar trebui sa aiba în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în conditiile legii. Asadar, textul constitutional nu poate constrânge statul la initierea, în toate cazurile, a unor actiuni în regres, ci trebuie sa lase în marja sa de apreciere problema exercitarii acestei actiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanta judecatoreasca sa se pronunte asupra actiunii astfel promovate", aminteste Instanta suprema. Citeste mai departe .. Sursa



Liderii PSD au stabilit data la care va avea loc congresul extraordinar. Partidul fierbe, Dragnea a refuzat sa mai apara in fata jurnalistilor
Congresul extraordinar al PSD va avea loc in 10 martie, la Bucuresti, a stabilit conducerea PSD, mie...

Penalul Horia Georgescu incearca o noua diversiune cu ajutorul PSD. Se sustine ca SRI l-a avut in vizor pe Klaus Iohannis si a incercat sa-i saboteze cariera politica
Presedintele Comisiei de control a SRI, Claudiu Manda, a anuntat miercuri ca fostul sef al ANI, Hori...

Mafiotism. Liviu Dragnea, mesaj de amenintare la adresa lui Tudorel Toader, cu o zi inainte de a-si prezenta raportul privind activitatea DNA
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a transmis un mesaj de amenintare lui Tudorel Toader, cu o zi ina...

Presedintele Comisiei Europene a ras de situatia politica generata in Romania de Dragnea, la conferinta cu Dancila: ,,Nu stiu unde pleaca toata lumea" - Video
Premierul Viorica Dancila s-a intalnit miercuri, la Bruxelles, cu presedintele Comisiei Europene Jea...

Dancila l-a mintit pe seful Comisiei Europene la Bruxelles, cand a cerut ridicarea MCV. Ce declaratii a facut chiar in timp ce PSD organiza manifestatii la Cotroceni
Romanii spera ca, pana in 2019, sa fie ridicat Mecanismul de Cooperare si Verificare, pentru ca R...


Dragnea ar putea sa aiba contracandidat la sefia PSD. Marele sau rival: ,,99% din primari au spus sa candidez in continuare, democratizarea partidului trebuie sa continue"
Presedintele executiv al PSD, Niculae Badalau, spune ca nu s-a decis inca daca va candida la o funct...

Mizele Turciei cresc in asaltul din Afrin
Turcia a avertizat miercuri ca fortele pro-Damasc se vor confrunta cu “consecinte grave”...

Arestare pentru Anna Gabriel, fost parlamentar catalan
Curtea Suprema din Spania a dispus arestarea fostului parlamentar catalan Anna Gabriel pentru ca ace...

May vrea sa rediscute perioada de tranzitie
Marea Britanie vrea sa discute cu Uniunea Europeana despre durata perioadei de tranzitie post-Brexit...

Chile: Investigatie de la Vatican pentru abuzuri sexuale asupra copiilor
Un anchetator al Vaticanului trimis in Chile de catre Papa Francis pentru a intervieva victimele abu...