In asteptarea concluziilor d-lui Tudorel Toader | Caru' cu vedete: Uite ce nota de plata colosala a achitat Jay-Z dupa o iesire cu baietii; Au facut sex la Ferma vedetelor si au recunoscut; Una dintre cele mai indragite prezentatoare renunta la emisiune | Business report: Podul pe care nu l-au putut repara 15 ministri; Viorica Dancila la J.C. Juncker: sau cazul Valcov la Bruxelles; O mare putere economica a lumii pariaza sute de milioane de euro pe Romania | Bancul zilei: Amintiri din Epoca de Aur | Cum se aplica in statele membre UE controlul ratelor dobanzii | Consiliera UDMR Kirei Melinda ii cere lui Bolojan sa indulceasca tonul | ALERTA in Bistrita-Nasaud, dupa un accident in care au fost implicate zece persoane | Un tanar de 19 ani a decedat | Mihail Saakasvili a primit interdictie de intrare in Ucraina timp de trei ani | Victor Rebengiuc, atac la conducerea tarii: -#039;Mergem pe un drum gresit-#039; | Sahtior Donetk a invins AS Roma, scor 2-1, in mansa tur a optimilor Ligii Campionilor | Ministrul rus de Externe sustine ca Ucraina nu vrea sa implementeze acordurile de pace de la Minsk | Donald Trump sugereaza inarmarea unor profesori pentru prevenirea masacrelor din scoli | Partidul Democrat Unionist din Irlanda de Nord i-a cerut Theresei May sa stabileasca bugetul tarii | Aleksandr Vucici: Serbia nu va impune niciodata sanctiuni impotriva Rusiei | ZEXE... de Octavian BOUR | PORTRET: Drew Barrymore - o viata demna de un Oscar | DOCUMENTAR: Cetatea Devei - una dintre cele mai importante fortificatii medivale din Transilvania | PORTRET: Dirijorul Corului de copii Radio, Voicu Popescu, la aniversare | Vasluianul Marcel Chiorean, convocat la echipa nationala de fotbal Under 17 | COMUNICAT DE PRESA ,,Pro Romania" a ajuns, deja, la Vaslui |
Stiri din ziare si reviste, stiri din Romania

Recomandarile din rapoartele MCV, complet ignorate si aplicate pe dos de PSD-ALDE

Comisia Europeana face public, astazi, raportul MCV pentru România, dupa ce, în 25 ianuarie si în 14 februarie, alte doua rapoarte aratau, pe de o parte, rezultatele bune ale DNA în lupta cu coruptia, iar pe de alta parte, derapaje majore, precum atacurile clasei politice la adresa Justitiei. Noul raport MCV vine pe fondul unor cutremure puternice care au avut loc, anul acesta, în domeniul justitiei: razboiul dus de politicieni, prin Guvern si Parlament, cu statul de drept, dezincriminari ale faptelor de coruptie, atacuri directe asupra unor magistrati, precum si proiecte facute pe banda rulanta de modificare a legilor justitiei, proiecte contestate de reprezentantii sistemului judiciar. „Revista 22” a analizat principalele recomandari facute României de catre specialistii Comisiei Europene si prevazute în ultimele doua rapoarte MCV din acest an, precum si modul în care autoritatile române au înteles sa tina cont de acestea. În timp ce Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, liderii coalitiei de guvernare PSD-ALDE, au fost printre vocile cele mai sonore care au sustinut ca România nu mai are nevoie de MCV, cerându-le oficialilor de la Bruxelles sprijin pentru înlaturarea Mecanismului de Cooperare si Verificare, tocmai partidele conduse de cei doi au lovit, în 2017, cel mai puternic în statul de drept. Unele dintre cele mai importante recomandari facute de Comisia Europeana în ultimele doua rapoarte MCV, precum numirile procurilor sefi, transparenta si consultarile în situatia modificarii legilor justitiei, imunitatea parlamentara sau integritatea alesilor, au fost ignorate complet de autoritati. Numirea procurorilor sefi, un cartof fierbinte Atât în raportul MCV din 25 ianuarie, cât si în cel din 14 februarie, Comisia Europeana insista, la capitolul „Independenta Justitiei. Numirile în functii de conducere în cadrul magistraturii”, pe „punerea în practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia.” „Cheia este însa de a se asigura garantiile corespunzatoare în termeni de transparenta, control si echilibru, chiar si în cazurile în care decizia finala se ia la nivel politic”, se arata, de exemplu, în primul raport MCV din acest an. Ce au înteles politicienii aflati la guvernare din aceasta recomandare? Doua proiecte de modificare a legilor Justitiei, care fac referire inclusiv la schimbarea procedurii de numire a procurorilor-sefi ai DNA, DIICOT, Parchetului General, dar si ai tuturor procurorilor sefi de sectie, primul proiect fiind asumat de Guvern, iar al doilea aflat în plina dezbatere în Parlament si asumat de coalitia parlamentara PSD-ALDE, arata ca politicienii vor sa detina controlul absolut asupra sefilor parchetelor. În ambele proiecte, care au primit aviz negativ din partea CSM, sistemul propus fie de ministerul Justitiei, fie de parlamentari în privinta numirii procurorilor cu functii de conducere a fost puternic contestat de oamenii din sistemul judiciar, dar si de opinia publica. De exemplu, în proiectul trimis Parlamentului de catre ministerul Justitiei în 26 octombrie 2017, presedintele era scos complet din procedura de numire si de revocare a procurorilor-sefi ai DNA, DIICOT, Parchetul General. Daca acum procedura este ca ministrul sa faca propunerile, CSM sa acorde un aviz consultativ, iar presedintele României sa numeasca efectiv acesti sefi de parchete, ministrul Tudorel Toader a venit cu varianta excluderii sefului statului din aceasta procedura. În schimb, ministrului Justitiei, numit politic, avea, conform acestei variante de proiect, puteri absolute în privinta numirii sau revocarii sefilor de parchete. Concret, ministrul Justitiei propunea numirea sau revocarea procurorilor sefi, CSM era consultat în privinta acestor nume, iar în cazul unui aviz negativ, Consiliul Superior al Magistraturii îsi motiva în scris decizia. Ulterior, însa, puterea era la ministrul Justitiei, care avea posibilitatea sa conteste, tot în scris, argumentele CSM si sa revina inclusiv cu aceleasi propuneri. A doua oara, însa, CSM nu mai avea dreptul sa refuze propunerile ministrului Justitiei, astfel ca rolul Consiliului devenea doar unul formal, iar procurorii sefi, adjunctii lor si sefii de sectii din Parchete erau numiti de un ministru al Justitiei pus în functie de partidele aflate la guvernare. În cea de a doua varianta de modificare a legilor Justitiei, asumata de parlamentarii PSD-ALDE, dar care a primit tot aviz negativ din partea CSM, presedintele tarii numeste procurorii sefi, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, dar este scos din procedura de revocare. Revocarea era decisa de catre CSM, fie în urma autosesizarii Consiliului, fie ca urmare a solicitarii venite din partea ministrului Justitiei. Conduita parlamentarilor fata de magistrati În primul raport MCV din acest an, evaluatorii de la Bruxelles mai recomanda: „Asigurarea faptului ca în Codul de conduita pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între institutii si se precizeaza clar ca parlamentarii si procesul parlamentar trebuie sa respecte independenta sistemului judiciar”. Cât de clara a fost aceasta recomandare pentru parlamentarii români? Codul de conduita pentru parlamentari a fost adoptat în Parlament în 11 octombrie 2017, însa acesta nu face referire strict la cerintele din raportul MCV, cu specificarea clara ca „parlamentarii si procesul parlamentar trebuie sa respecte independenta sistemului judiciar”. În schimb, în acest cod a fost mentionat faptul ca parlamentarii „trebuie sa aiba o tinuta vestimentara decenta, sa nu foloseasca expresii sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase” în timpul sedintelor parlamentare. Codul de conduita a parlamentarilor a trecut fara votul liberalilor, care s-au abtinut, în timp ce parlamentarii USR au votat împotriva. Deputatul Dan Barna (USR), de exemplu, a precizat, imediat dupa adoptarea acestui cod, ca desi este o cerinta a MCV, ea chiar trebuie îndeplinita, „nu bifata în mod formal”. Transparenta si predictibilitatea Tot în raportul MCV din 25 ianaurie, oficialii Comisiei Europene recomanda la capitolul „Reforma sistemului judiciar”: „În vederea îmbunatatirii în continuare a transparentei si a predictibilitatii procesului legislativ, precum si pentru a consolida garantiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul si Parlamentul ar trebui sa asigure transparenta totala si sa tina seama în mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate în cadrul procesului decizional si în activitatea legislativa legata de Codul penal si de Codul de procedura penala, de legile anticoruptie, de legile în materie de integritate (incompatibilitati, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justitiei (referitoare la organizarea sistemului justitiei), precum si de Codul civil si Codul de procedura civila, inspirându-se din transparenta procesului decizional pusa în practica de Guvern în 2016.” Recomandarea aceasta a fost, însa, complet ignorata atât de Guvern, cât si de Parlament. De exemplu, în privinta modificarii legilor justitiei, cele mai mari nemultumiri ale magistratilor au provenit tocmai din faptul ca nu au fost consultati în mod transparent si ca toate obiectiile lor aduse acestor proiecte nu au fost luate în seama de Guvern sau de Parlament. În octombrie, peste 4.000 de magistrati au semnat un memoriu prin care solicitau retragerea din parlament a proiectului legilor Justitiei, tocmai pentru ca proiectul primit de la Ministerul Justitiei, dar modificat în comisia parlamentara, nu a fost supus dezbaterii publice si nici nu s-a tinut cont de punctele de vedere ale magistratilor în realizarea lui. „Atunci când s-a ridicat problema unui punct de vedere al Comisiei de la Venetia în chestiuni cum e cea cu numirea procurorilor sefi, cineva din parlament a apreciat ca nu mai este cazul sa se astepte... În mod normal, trebuia sa se astepte acel punct de vedere, pentru ca era o dezbatere si trebuia clarificat”, declara procurorul general Augustin Lazar într-un interviu oferit Revistei 22, la finalul lunii octombrie. La rândul lui, procurorul Cristian Ban, vicepresedinte al CSM, sanctiona recent, într-un interviu oferit pentru ziare.com, faptul ca atât Parlamentul, cât si Guvernul nu au tinut cont de propunerile venite din partea magistratilor în privinta modificarii legilor justitiei: „Nici proiectul MJ, nici cel al Parlamentului nu si-au însusit propunerile sistemului judiciar decât într-o mica masura si în domeniile nesemnificative. Mai mult, profitând de promovarea proiectului legislativ, au venit cu propuneri de modificare care sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor, lupta împotriva marii coruptii, organizarea sistemului judiciar si caracterul ireversibil al reformelor înregistrate în ultimii ani în Justitie, obiectiv esential în cadrul MCV”. Planul de actiune privind executarile judecatoresti, inexistent Tot în primul raport MCV de la începutul anului apare ca recomandare faptul ca „Guvernul ar trebui sa puna în practica un plan de actiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executarii hotarârilor judecatoresti si a aplicarii de catre administratia publica a jurisprudentei generate de instantele judecatoresti, inclusiv un mecanism care sa furnizeze statistici fiabile care sa permita monitorizarea pe viitor”. Judecatorul Cristi Danilet a precizat, pentru Revista 22, ca pâna în acest moment nu a fost adoptat un astfel de plan de actiune. Superimunitatea parlamentarilor, greu de învins O recomandare care apare în ambele rapoarte MCV din acest an face referire la „adoptarea unor criterii obiective pentru luarea si motivarea deciziilor de ridicare a imunitatii parlamentarilor, pentru a se asigura faptul ca imunitatea nu este folosita pentru a se evita cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.” Specialistii Comisiei Europene mai sustin ca inclusiv Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea ministrilor la perioada mandatului, aratând ca „aceste masuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Venetia si al GRECO19.” Nici dupa aproape un an de la ultima recomandare a Comisiei Europene facuta în raportul MCV, aceea de a rezolva problema imunitatii parlamentarilor, dar si pe cea a ministrilor, o astfel de reglementare legislativa nu exista. În prezent, Parlamentul României nu are ca obligatie motivarea respingerii solicitarilor de ridicare a imunitatii venite din partea procurorilor, rezumându-se la a anunta rezultatul votului. În aceste conditii, nu se pot cunoaste oficial motivele care stau la baza votului parlamentarilor atunci când acestia decid respingerea ridicarii imunitatii în cazul unui senator sau deputat. Vidul din legislatie care le permite parlamentarilor sa nu îsi motiveze votul în astfel de situatii face ca, în aproape toate cazurile, deciziile politice luate în interiorul partidelor sa intervina în actul de justitie, blocând anchetele procurorilor. Un caz relevant este cel al Rovanei Plumb (PSD), fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Tudose, pentru care DNA a solicitat, luna trecuta, ridicarea imunitatii parlamentare. Parlamentarii PSD-ALDE au votat împotriva începerii urmaririi penale a lui Plumb, vizata de dosarul „Belina”. Liviu Dragnea, seful PSD si al Camerei Deputatilor, „atins” si el de acelasi dosar Belina, si-a motivat votul împotriva ridicarii imunitatii sustinând ca ancheta procurorilor este „o fictiune si un atac serios la Guvern. Eu voi vota împotriva, o spun de acum, sa tipe toti, si ambasadele sa tipe. Am dreptul asta constitutional sa votez asa cum cred eu si îl voi exercita”. Nici integritatea nu conteaza în Parlament „Integritatea si Parlamentul României” este un alt capitol din raportul MCV la care tara noastra a ramas corijenta. Oficialii de la Bruxelles arata ca exista în continuare „probleme în punerea în aplicare a legislatiei în ceea ce priveste deciziile ANI, chiar si atunci când sunt confirmate de o hotarâre judecatoreasca clara”. Pentru alesii românilor, însa, aceasta problema nu este o prioritate pentru a fi rezolvata, astfel ca înca întâlnim cazuri rasunatoare de incompatibili în fotoliile din Casa Poporului. Un exemplu este cel al Stelutei Cataniciu, prim-vicepresedinte ALDE si copresedinte ALDE Cluj, gasita de Curtea Suprema, în noiembrie 2015, în conflict de interese pentru perioada în care a ocupat functia de consilier local la Cluj-Napoca (2008 - 2012). Motivul a fost ca Steluta Cataniciu a acordat asistenta juridica unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea. Curtea Suprema a mai decis, totodata, ca deputata sa nu mai aiba voie sa ocupe o functie sau o demnitate publica, aleasa sau numita, pe o perioada de trei ani începând cu 24 noiembrie 2015. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din decembrie 2016, Cataniciu a candidat pe un loc eligibil pe listele ALDE. În ciuda unui raport al ANI transmis Camerei Deputatilor în care se mentiona ca mandatul de parlamentar al lui Cataniciu nu trebuie validat, acest lucru a fost ignorat. Steluta Cataniciu este la al doilea mandat de deputat si beneficiaza de imunitate parlamentara. Citeste mai departe .. Sursa



Italia: Presedintele va face jocurile dupa alegeri
Presedintele Italiei, Sergio Mattarella este cunoscut pentru personalitatea sa rezervata si dispretu...

Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca s-ar putea desfiinta. Sute de milioane de euro, bani de la UE, ar putea fi pierduti
Ministerul Muncii vrea sa comaseze agentiile guvernamentale aflate in subordinea sa, intr-o singura ...

Ce se intampla cu banii?! A treia zi consecutiva cu euro peste 4,66 lei
Aprecierea monedei americane fata de cea unica a adus o crestere a cursului acesteia, in […]...

Ecaterina Andronescu tine sa o lanseze pe Firea in cursa pentru prezidentiale. Mesaj transant adresat lui Liviu Dragnea
Partidul Social Democrat trebuie sa vina cu o propunere de candidat la Presedintie, considera vicepr...

Stefanescu se vaicareste la Antena 3 ca Dragnea il vorbeste de rau in public: ,,Nu ma asteptam ca al meu coleg si camarad sa spuna acest lucru in public"
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Stefanescu, s-a plans, miercuri, la Antena 3 ca Liviu Drag...


Canada nu sprijina separatistii Sikh
Primul ministru canadian Justin Trudeau a calatorit, miercuri, la cel mai sfant loc al religiei Sikh...

Macedonia face progrese pentru aderarea la UE
Macedonia face progrese pentru aderarea la Uniunea Europeana, a declarat miercuri cancelarul german ...

Ungaria aluneca pe scala coruptiei
Ungaria a coborat din nou in acest an la indicele de coruptie, continuand o tendinta descendenta, su...

Summit UE pentru buget si locuri de munca post-Brexit
Banii si locurile de munca vor fi subiectele principale la Summit-ul informal al Uniunii Europene, c...

Inspectia Judiciara vrea sa conteste in justitie decizia CSM pe raportul privind activitatea DNA
Inspectia Judiciara (IJ) se pregateste sa conteste in instanta decizia CSM privind controlul la DNA....